Conturi de economii și investiții: ce știm și ce nu

Vrei să investești la bursă fără să-ți mai faci griji că statul îți ia din câștiguri? Da, legea conturilor de economii și investiții a trecut de Parlament, a fost promulgată și a apărut în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2026. Nu, nu înseamnă că poți mâine dimineață să-ți deschizi un cont magic, să cumperi ETF-uri cu cafeaua în mână și să-l lași pe ANAF pe silent.

Pe scurt: legea este publicată și se aplică de la 1 ianuarie 2027. Dar contul în sine nu există încă în nicio aplicație. ASF trebuie să scrie normele de aplicare, iar abia după ele băncile și SSIF-urile pot lansa produsele. Iar când va deveni funcțional, nu va fi o scutire generală pentru orice investiție la bursă, ci un regim fiscal special pentru conturi dedicate, gândite pentru termen lung și pentru pensie.

Dacă ai ajuns aici pentru că ai citit „zero taxe” și ți s-a părut că sună puțin prea frumos, ai avut instinct bun. Facilitatea este importantă. Dar nu este un cheat code fiscal instant.

Ce s-a votat, concret

Camera Deputaților a adoptat legea pe 16 septembrie 2026, ca for decizional. În presă apare constant formula 262 de voturi pentru și o abținere. În același timp, unele relatări spun că au fost 264 de deputați prezenți, ceea ce lasă un mic gol de aritmetică parlamentară pe care ar fi frumos să-l rezolve cineva, măcar din respect pentru clasa a treia.

Senatul adoptase proiectul mai devreme, pe 29 iunie 2026, cu 88 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 0 abțineri.

Proiectul a fost inițiat de parlamentari USR și PNL. Printre numele cele mai vizibile apar Claudiu Năsui și Sebastian Burduja. A avut și susținere transpartinică.

Mai e un detaliu util, mai ales dacă încerci să cauți proiectul: denumirea lui s-a schimbat în traseu. A pornit în aprilie 2026 ca „Conturi Individuale de Investiții pentru Pensie”, apoi apare la Senat ca „Conturi Individuale de Investiții pentru Viitor”, iar forma votată de Camera Deputaților este prezentată drept „Conturile de Economii și Investiții”.

După vot a urmat promulgarea, iar pe 16 octombrie 2026 legea a apărut în Monitorul Oficial. Concluzia de etapă este simplă: legea există, e publicată și are dată de aplicare. Dar asta nu este același lucru cu „produsul funcționează deja în piață”.

Poți deschide acum un cont CEI?

Nu.

Ăsta este răspunsul scurt și corect. Doar că motivul s-a schimbat.

Legea a apărut în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2026 și se aplică de la 1 ianuarie 2027. Hârtia e gata. Contul, nu.

Între „e lege” și „poți folosi” mai sunt doi pași care contează: normele de aplicare ale ASF și implementarea efectivă la bănci și la societățile de servicii de investiții financiare (SSIF-urile, adică firmele de brokeraj autorizate).

ASF a salutat adoptarea legii pe 16 septembrie 2026 și a anunțat că va elabora reglementări secundare. Tot ASF a spus și ceva foarte important: aceste conturi au regim distinct față de produsele de pensii private și presupun obligații specifice pentru SSIF-uri.

Pe românește: nu există încă butonul din aplicație pe care să scrie „deschide cont fără impozit”. Promisiunea juridică e scrisă și publicată. Produsul încă se construiește.

De ce contează totuși: taxele actuale pe investiții în 2026

Motivul pentru care toată lumea s-a uitat brusc la CEI este simplu: regimul fiscal obișnuit nu mai este chiar prietenos.

În 2026, în afara CEI, ai așa:

dividende: 16%;
câștiguri de capital prin broker român: 3% dacă ai deținut peste 1 an, 6% dacă ai deținut sub 1 an;
câștiguri de capital prin broker străin: 16%, declarate prin Declarația Unică;
dobânzi bancare: 10%;
CASS, dacă veniturile relevante depășesc pragurile legale.

Plafoanele CASS pentru 2026 sunt acestea:

sub 24.300 lei: 0 lei;
între 24.300 și 48.600 lei: CASS 2.430 lei;
între 48.600 și 97.200 lei: CASS 4.860 lei;
peste 97.200 lei: CASS 9.720 lei.

Salariul minim brut de referință pentru aceste plafoane este 4.050 lei, cel valabil la 1 ianuarie 2026. Majorarea la 4.325 lei de la 1 iulie 2026 nu schimbă plafoanele pentru anul fiscal 2026.

Aici apare miza reală a CEI: dacă într-un cont special dividendele, dobânzile și câștigurile nu sunt taxate anual în interiorul contului, compunerea randamentelor arată brusc mai bine. Nu pentru că piața devine mai deșteaptă. Ci pentru că statul iese temporar din cameră. La CEI-D, iese temporar și revine la final. Ca rudele care spun că nu vin la nuntă și apar fix la tort.

Ce este un Cont de Economii și Investiții

CEI este descris ca un cont individual, voluntar, destinat economisirii și investițiilor pe termen lung, inclusiv pentru perioada pensionării.

Nu este un nou Pilon II. Nu înlocuiește pensia de stat. Nu desființează pensiile facultative. Nu este o reformă a sistemului public de pensii.

Este, mai degrabă, un instrument suplimentar. Un cont separat, cu regim fiscal dedicat, în care o persoană fizică își pune bani și îi investește pe termen lung.

Conturile ar urma să poată fi deschise la bănci sau la societăți de servicii de investiții financiare autorizate. Sursele analizate spun și că o persoană fizică poate deschide unul sau mai multe conturi CEI, inclusiv CEI-S și CEI-D în paralel, chiar la administratori diferiți.

Asta contează pentru că schimbă complet întrebarea. Nu mai vorbim despre „cum scap de taxe la bursă în general?”, ci despre „vreau sau nu vreau un instrument de pensie cu lichiditate redusă și regim fiscal preferențial?”. E alt animal juridic.

CEI-S versus CEI-D: diferența care schimbă tot

Aici este partea pe care multe titluri o comprimă până o fac terci.

Legea prevede două tipuri de conturi: CEI-S și CEI-D.

Tabel comparativ

Tip cont	Cum intră banii	Ce se întâmplă în cont	Ce se întâmplă la retragere	Ideea fiscală
CEI-S	bani deja impozitați	veniturile din cont sunt descrise ca neimpozabile pe durata deținerii	retragerea, în condițiile legii, este prezentată ca scutită de impozit pe venit	plătești fiscal la intrare, nu la ieșire
CEI-D	contribuții cu deductibilitate la depunere	veniturile din cont sunt descrise ca neimpozabile pe durata deținerii	retragerea este impozitată	nu scapi de taxă, o amâni
Cont obișnuit de investiții	bani obișnuiți	plătești impozit după regulile generale	plătești după regulile generale	regim standard

CEI-S

CEI-S este varianta cea mai apropiată de ideea pe care o au oamenii în cap când aud „investiții fără impozit”.

Mecanismul descris este acesta:

depui bani deja impozitați;
nu primești deducere la depunere;
câștigurile, dividendele, dobânzile și celelalte venituri eligibile cresc în cont fără impozitare anuală;
la retragerea în condițiile legii, sumele sunt prezentate ca scutite de impozit pe venit.

Dacă vrei formula cea mai scurtă, e asta: plătești fiscal înainte să intri în joc, apoi statul nu-ți mai ciupește anual din ce se întâmplă în cont.

CEI-D

CEI-D este altă poveste.

Aici contribuțiile pot fi deduse din baza de calcul a impozitului pe veniturile salariale. Sursele mai spun că angajatorul poate contribui pentru salariat, iar pentru funcția de bază contribuția angajatorului este tratată ca venit salarial scutit de impozit și contribuții sociale în limita unui plafon lunar de maximum 33% din salariul de bază.

Dar la retragere intervine impozitarea.

Asta este ideea-cheie pe care merită s-o ții minte: CEI-D nu este „zero taxe”. Este taxare amânată. Sau, dacă vrei versiunea de bar: statul nu dispare din poveste, doar pleacă puțin până la finalul filmului.

Ce venituri sunt descrise ca neimpozabile în interiorul contului

Sursele disponibile descriu ca neimpozabile, pe durata deținerii în cont, următoarele categorii:

câștiguri de capital;
dividende;
dobânzi;
cupoane;
creșteri de valoare;
alte distribuții sau venituri din instrumentele eligibile, în măsura în care vor fi confirmate în norme.

Miza reală aici nu este doar „plătesc sau nu plătesc impozit azi”, ci faptul că veniturile rămân în cont și pot fi reinvestite fără taxare anuală. Asta este partea care poate schimba serios rezultatul pe termen lung.

Dar există și două paranteze importante.

Prima: legea a apărut în Monitorul Oficial abia pe 16 octombrie, iar detaliile practice vin prin normele ASF. Până atunci, formularea exactă a scutirilor se verifică pe textul publicat, nu pe titluri.

A doua: dividendele externe sunt o zonă gri. Faptul că un cont are regim fiscal favorabil în România nu răspunde automat la întrebarea ce se întâmplă cu impozitul reținut la sursă în alt stat. Acolo trebuie văzut foarte clar mecanismul final.

În ce se poate investi

Lista descrisă în surse include:

acțiuni;
obligațiuni;
fonduri de investiții și organisme de plasament colectiv;
alte instrumente financiare admise la tranzacționare pe piețe reglementate din Uniunea Europeană sau pe piețe echivalente din state terțe membre OCDE.

ETF-urile apar în unele surse ca eligibile. Este plauzibil, dar lista finală trebuie verificată în textul publicat și în norme.

Titlurile de stat apar menționate într-o analiză independentă, dar nu sunt confirmate explicit de sursele instituționale principale din materialul disponibil.

Concluzia practică: CEI nu pare gândit doar pentru Bursa de Valori București. Dar nici nu avem încă lista finală pe care s-o poți înrăma și pune pe frigider.

Când poți retrage banii

Aici vine prețul facilității fiscale.

Contribuțiile pot fi efectuate până la pensionare pentru limită de vârstă, pensie anticipată sau pensie de invaliditate, ori până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Retragerea este descrisă la pensionare sau la 65 de ani, după primul moment aplicabil.

Banii nu vor putea fi retrași liber înainte de pensionare sau înainte de 65 de ani.

Asta înseamnă că CEI nu este cont pentru fondul de urgență. Nu este cont pentru vacanța din iunie. Nu este cont pentru „lasă că poate îmi trebuie la avans peste doi ani”.

Este, din tot ce rezultă până acum, un instrument de termen lung. Foarte lung.

Ce nu este clarificat încă: retragerea anticipată. Materialul disponibil nu conține penalități, regularizări, impozite retroactive sau alte consecințe explicite pentru ieșirea înainte de termen. Deci dacă te gândești „ok, îl deschid și dacă mă răzgândesc văd eu”, răspunsul tehnic este: nu știm încă suficient.

Concluzia este simplă și neglamuroasă: beneficiul fiscal vine la pachet cu lichiditate redusă. Adică exact opusul contului de trading pe care îl deschizi azi și îl golești mâine pentru că ți-ai luat un televizor prea mare.

Exemple numerice: ce se schimbă față de un cont obișnuit

Să luăm scenariul simplu:

investești 1.000 lei;
ai câștig de capital 100 lei;
încasezi dividende 50 lei;
total înainte de taxe: 1.150 lei.

În afara CEI

Broker român, deținere peste 1 an

3 lei impozit pe câștigul de capital;
8 lei impozit pe dividende;
total: 11 lei, fără CASS.

Broker român, deținere sub 1 an

6 lei impozit pe câștigul de capital;
8 lei impozit pe dividende;
total: 14 lei, fără CASS.

Broker străin

16 lei impozit pe câștigul de capital;
8 lei impozit pe dividende;
total: 24 lei, fără CASS.

În CEI

CEI-S

Sursele descriu 0 lei impozit în cont și 0 lei la retragere, în condițiile legii. Asta trebuie confirmat pe textul publicat și în norme.

CEI-D

Sursele descriu 0 lei impozit în cont, dar retragerea este impozitată. Ce nu știm încă suficient de clar este baza exactă de impozitare la retragere.

Aici este și marea dezbatere tehnică.

Unele surse formulează că la retragere sunt impozitate sumele retrase integral, cu cota de impozit pe venit prevăzută de Codul fiscal, indicată în surse ca 10% în prezent. Alte formulări vorbesc despre veniturile realizate la retragere. Diferența nu este deloc mică. Una este să impozitezi doar câștigul. Alta este să te uiți la toată suma retrasă. Și da, aici chiar contează virgula, nu doar filosofia.

Exemplele publice pe termen lung

Au circulat și câteva simulări educaționale:

10 lei pe zi, aproximativ 300 lei pe lună, timp de 35 de ani, la un randament real de 7%, ar duce la peste 500.000 lei, echivalent aproximativ 100.000 euro în valoarea actuală a banilor;
1.000 lei pe lună, de la 30 la 65 de ani, la 8% pe an, ar duce la aproximativ 2,2 milioane lei;
500 lei pe lună, pe termen lung, apare într-un exemplu cu rezultat de peste 400.000 lei.

Toate acestea sunt simulări educaționale. Nu promisiuni. Nu garanții. Nu contract cu universul. Piața nu semnează așa ceva.

⚖️ Capcane, dezbateri și zone gri pe care merită să le urmărești

Aici este partea matură a poveștii. Adică partea în care nu ne îndrăgostim de titlu.

1. „Zero taxe” versus realitatea fiscală

Poziția spectaculoasă este că legea aduce „zero taxe pe câștiguri și dividende”.

Poziția tehnică este mai exactă:

la CEI-S, sursele descriu venituri neimpozitate anual în interiorul contului și retragere scutită, dacă sunt respectate condițiile legii;
la CEI-D, avantajul este deductibilitatea la depunere și impozitarea la retragere.

Concluzia corectă: „zero taxe” este prea larg. Corect este să spui că tratamentul fiscal diferă radical între CEI-S și CEI-D.

2. Lege publicată versus cont disponibil

Poziția optimistă: legea a apărut în Monitorul Oficial, deci de mâine investești fără impozit.

Poziția procedurală: legea se aplică de la 1 ianuarie 2027, iar conturile depind de normele ASF și de băncile și SSIF-urile care le vor lansa.

Concluzia corectă: legea este reală și publicată. Contul din aplicație, încă nu.

3. CEI ca pensie versus CEI ca simplu cont de investiții

Inițiatorii îl prezintă ca instrument pentru suplimentarea veniturilor la pensie, inspirat de modele precum 401(k), IRA, Roth IRA, Traditional IRA sau ISK.

ASF spune că are regim distinct față de produsele de pensii private.

Concluzia corectă: este un instrument de investiții cu scop de pensie, nu un nou pilon de pensii.

4. Lichiditate versus avantaj fiscal

Poți pune bani când poți și cât poți. Da.

Dar nu-i poți scoate liber când vrei. Tot da.

Concluzia corectă: CEI este pentru bani de termen lung, nu pentru bani pe care vrei să-i ții la îndemână.

5. CASS

Unele surse spun că veniturile din cont sunt scutite și de contribuții obligatorii.

Problema este că fără norme nu ai încă o confirmare suficient de solidă ca să tratezi asta ca pe o propoziție bătută în cuie.

Concluzia corectă: tratamentul CASS trebuie urmărit foarte atent.

6. Plafonul de 20.000 euro

Apare într-o sursă mențiunea unui plafon de 20.000 euro per investitor eligibil.

Dar contextul este ambiguu și poate avea legătură cu Fondul de Compensare a Investitorilor, nu cu o limită de contribuție în CEI.

Concluzia corectă: nu trata cifra asta ca plafon de contribuție până nu apare clar în lege sau în norme.

7. Protecția investitorilor

Există mențiuni despre protecția activelor prin Fondul de Compensare a Investitorilor. Dar materialul disponibil nu detaliază limitele și condițiile.

Concluzia corectă: nu confunda protecția investitorului cu garanția de randament. Sunt două planete diferite, care nici măcar nu se salută.

Ce trebuie să urmărești înainte să bagi bani în așa ceva

Dacă vrei varianta utilă, de salvat, asta este:

Normele ASF și ale Ministerului Finanțelor. Aici se clarifică partea care te interesează cu adevărat: cine administrează, cum se raportează, ce se întâmplă la retragere, cum arată operațional contul.
Lista intermediarilor care vor oferi CEI. Bănci? SSIF-uri? Cine lansează efectiv și în ce condiții?
Comisioanele. Un regim fiscal bun poate fi mâncat de costuri proaste. Nu complet, dar suficient cât să doară.
Tratamentul CASS. Nu merge pe presupuneri. Aici merită urmărite textul publicat și normele foarte atent.
Baza de impozitare la CEI-D. Este una dintre cele mai importante întrebări rămase deschise.
Tratamentul dividendelor externe. Mai ales dacă te gândești la investiții pe piețe din UE sau OCDE.
Regimul retragerii anticipate. Pentru moment, nu este clarificat suficient.
Posibile plafoane de contribuție. Materialul disponibil nu oferă o limită anuală sau totală explicită.
Transferul activelor existente. Nu avem încă răspuns clar dacă portofoliile deja existente pot fi mutate într-un CEI.

Concluzia utilă este asta: pregătește-te, înțelege mecanismul, urmărește normele. Dar nu te comporta ca și cum produsul ar fi deja live.

Resurse gratuite + newsletterGhiduri și template-uri gratuite, plus newsletterul în care explic legea pe înțelesul tuturor.Ia resursele →

Verdictul pe scurt

Legea Conturilor de Economii și Investiții poate deveni o facilitate fiscală foarte importantă pentru investițiile pe termen lung și pentru pensie.

Dar nu este, cel puțin azi, o portiță utilizabilă pentru „investiții fără impozit”. Legea e publicată, se aplică de la 1 ianuarie 2027, iar conturile vin după normele ASF.

CEI-S este varianta care seamănă cel mai mult cu ideea de scutire reală la ieșire, pentru bani deja impozitați. CEI-D este varianta cu deductibilitate la intrare și impozitare la retragere. Adică nu, nu sunt același lucru și nu ar trebui vândute public ca și cum ar fi.

Mai simplu de atât nu pot să spun: este un instrument bun de urmărit pentru pensie, nu un hack fiscal de weekend.

Dacă vrei, salvează articolul și revino la el când apar normele ASF și primele conturi la bănci și SSIF-uri. Atunci începe partea care contează cu adevărat.

Surse

Vezi cele 22 surse

Întrebări frecvente

Când poți deschide un cont CEI?

Încă nu poți. Legea a apărut în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2026, dar contul nu există în nicio aplicație. ASF trebuie să scrie normele de aplicare, iar abia după ele băncile și societățile de servicii de investiții financiare (SSIF-urile) pot lansa produsele. Legea e reală și publicată, produsul se construiește încă.

De când se aplică legea conturilor de economii și investiții?

Legea se aplică de la 1 ianuarie 2027. Dar data de aplicare nu înseamnă că poți deschide un cont din prima zi. Contul depinde de normele ASF și de bănci sau SSIF-uri, care trebuie să îl lanseze efectiv. Între „e lege” și „poți folosi” mai sunt acești doi pași, iar încă nu știm când vor fi gata.

CEI-D înseamnă zero taxe?

Nu. La CEI-D contribuțiile pot fi deduse la depunere, iar veniturile din cont sunt descrise ca neimpozabile cât timp stau acolo. Dar la retragere banii sunt impozitați. Nu scapi de taxă, o amâni. Baza exactă de impozitare la retragere, doar câștigul sau toată suma retrasă, nu este încă clarificată și rămâne de văzut în norme.

Care e diferența dintre CEI-S și CEI-D?

La CEI-S depui bani deja impozitați, fără deducere la depunere. Veniturile cresc în cont fără impozitare anuală, iar retragerea, în condițiile legii, este prezentată ca scutită de impozit pe venit. La CEI-D ai deducere la depunere și veniturile nu sunt impozitate în cont, dar retragerea este impozitată. Deci CEI-S plătește fiscal la intrare, CEI-D la ieșire.

Când poți retrage banii dintr-un cont CEI?

Retragerea este descrisă la pensionare sau la 65 de ani, după primul moment aplicabil. Banii nu vor putea fi retrași liber înainte. Ce se întâmplă la o retragere anticipată, adică penalități, regularizări sau alte consecințe, nu este clarificat încă. Așa că CEI nu e un cont pentru fondul de urgență sau pentru bani de care ai nevoie în câțiva ani.

Poți investi în ETF-uri printr-un cont CEI?

ETF-urile apar în unele surse ca eligibile, ceea ce e plauzibil, dar lista finală trebuie confirmată în textul publicat și în norme. Legea descrie ca eligibile acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții și alte instrumente admise la tranzacționare pe piețe reglementate din UE sau echivalente din state OCDE. Deci nu doar Bursa de Valori București.

Cât se plătește acum impozit pe investiții la bursă, în afara CEI?

În 2026, în afara CEI, dividendele se impozitează cu 16%. Câștigul de capital prin broker român e impozitat cu 3% dacă ai deținut peste 1 an și cu 6% dacă ai deținut sub 1 an. Prin broker străin e 16%, declarat prin Declarația Unică. Dobânzile bancare sunt impozitate cu 10%, iar peste anumite praguri se adaugă CASS.

Poți avea mai multe conturi CEI sau le poți combina?

Da. Din ce se știe până acum, o persoană fizică poate deschide unul sau mai multe conturi CEI, inclusiv CEI-S și CEI-D în paralel, chiar la administratori diferiți. Conturile urmează să se deschidă la bănci sau la SSIF-uri autorizate. Nu avem încă un răspuns clar dacă portofoliile deja existente pot fi mutate într-un CEI. Asta rămâne de văzut în norme.

Articolul explică regulile generale la data publicării. Nu e consultanță juridică pentru cazul tău.

Legea conturilor de economii și investiții: când scapi legal de impozit pe câștigurile la bursă și ce condiții trebuie să respecți